laromână — limba română pentru clasele V–VIIIlaromână — limba română pentru clasele V–VIII

Compunerea descriptivă — plan și model

Cum scrii o compunere descriptivă: structura pe momente, imagini artistice și figuri de stil, plus un model complet de compunere pentru gimnaziu.

Cum scrii o compunere descriptivă

Descrierea este o pictură în cuvinte: nu povestești întâmplări, ci înfățișezi un tablou — un anotimp, un peisaj, un colț de natură — astfel încât cititorul să îl vadă cu ochii minții.

Planul compunerii

  1. Introducerea — fixează tabloul: ce descrii, când și unde. O frază-două care creează atmosfera.
  2. Cuprinsul — descrierea propriu-zisă, organizată logic:
    • de la ansamblu la detaliu (întâi cerul și zarea, apoi copacul, apoi frunza) sau invers;
    • cu imagini artistice variate: vizuale (culori, forme), auditive (sunete), olfactive (miresme), de mișcare;
    • cu figuri de stil: epitete, comparații, personificări, enumerații.
  3. Încheierea — impresia generală, sentimentul pe care ți-l lasă tabloul.

Model de compunere: „Amurg de toamnă"

Spre seară, parcul își schimbă hainele. Soarele obosit alunecă încet spre linia zării, iar lumina lui aurie se prelinge printre ramurile aproape goale.

Frunzele ruginii foșnesc sub pașii rari ai trecătorilor, ca niște monede vechi risipite de un împărat uituc. Vântul, hoinar nevăzut, le ridică în vârtejuri mărunte și le așază la loc, după bunul lui plac. În depărtare, castanii înalți își apleacă frunțile, șoptindu-și taine numai de ei știute. Miroase a pământ reavăn și a fum de frunze arse, iar undeva, într-un colț al parcului, o bancă singuratică își așteaptă răbdătoare oaspeții de mâine.

Încet-încet, amurgul coboară peste alei ca o perdea de catifea. Privesc tabloul acesta și simt că toamna nu este un sfârșit, ci o poveste spusă în șoaptă, pe care natura o repetă, cu alte culori, în fiecare an.

Observă în model: personificările (soarele „obosit", vântul „hoinar", castanii „își șoptesc taine"), comparațiile (frunzele „ca niște monede vechi", amurgul „ca o perdea de catifea"), epitetele (lumina „aurie", pământ „reavăn") și imaginile variate — vizuale, auditive, olfactive.

Sfaturi care aduc puncte

Întrebări frecvente

Ce este o compunere descriptivă?
O compunere în care prezinți în cuvinte un tablou: un peisaj, un anotimp, un loc sau o ființă. Scopul este ca cititorul să „vadă" ceea ce descrii, prin imagini artistice și figuri de stil.
Ce figuri de stil folosesc într-o descriere?
Cele mai potrivite sunt epitetul (frunze aurii), comparația (norii ca niste corăbii), personificarea (vântul șoptește) și enumerația. Două-trei figuri de stil bine alese valorează mai mult decât zece înghesuite.
Cât de lungă trebuie să fie compunerea?
La clasă se cere de obicei 150–300 de cuvinte. Respectă cerința: la examen, depășirea sau neatingerea limitei poate costa puncte. Poți verifica rapid cu numărătorul de cuvinte de pe site.
Utile pentru școală· din aceeași rețea